CONFERINŢA BURSA: "CODUL INSOLVENŢEI" / RĂZVAN HORAŢIU RADU, PROCUROR ICCJ: "Directiva europeană privind a doua şansă intră la o primă lectură în PE, în 26 martie"

Directiva Parlamentului European şi Consiliului European privind cadrele de restructurare preventivă, a doua şansă şi măsurile de sporire a eficienţei procedurilor de restructurare, de insolvenţă şi de remitere de datorie, care modifică Directiva UE 30/2012 şi care şi-a propus să armonizeze domeniul insolvenţei în legisaţia statelor membre ale UE, urmează să fie adoptată până în vară de Legislativul european, conform domnului Răzvan Horaţiu Radu, procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Domnia sa a declarat: "Stadiul legis­lativ al directivei a evoluat în ultimul an, aceasta a trecut deja de Consiliu şi este programată la o primă lectură în Parlamentul European (PE) în 26 martie. Din datele pe care le am până acum, se pare că directiva va trece de această primă lectură şi va fi adoptată de Parlamentul European. Aşadar, directiva va fi adoptată sub preşedinţia română a Consiliului UE, ceea ce va fi o realizare importantă".

Domnia sa a amintit şi de Directiva UE nr. 2399/2017 care este în vigoare, dar nu a fost transpusă încă în legislaţia noastră, motiv pentru care "avem declanşată o procedură de infringement în stadiu incipient".

Răzvan Horaţiu Radu a afirmat: "Această directivă modifică Directiva 59/2014 în ceea ce priveşte rangul instrumentelor de datorie negarantate în ierarhia creanţelor în caz de insolvenţă. Directiva urmăreşte, printre altele, faptul ca statele membre să se asigure că instituţiile dispun de o capacitate suficientă de absorbţie a pierderilor şi de recapitalizare în mod rapid şi fără impedimente, cu un impact minim asupra stabilităţii financiare, urmărindu-se evitarea unui impact asupra contribuabililor.

Directiva armonizează rangul acordat creanţelor negarantate rezultate din instrumente de datorie în cadrul procedurilor obişnuite de insolvenţă şi nu se referă la rangul acordat depozitelor în caz de insolvenţă într-o măsură mai mare decât dispoziţiile existente aplicabile prin Directiva 59/2014, deci nu aduce atingere legislaţiei naţionale care implementează procedurile obişnuite de insolvenţă şi care se referă la rangul acordat depozitelor în caz de insolvenţă". Conform domnului Răzvan Horaţiu Radu, institituţiile care trebuie să transpună în legislaţia noastră această directivă sunt Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a României (BNR).